Bufeo - Delfinul roz

Bufeo, ca orice alt mamifer respira oxigenul atmosferic cu ajutorul plamanilor. De aceea, iese la suprafata la fiecare 30 sau 40 de secunde. Durata scufundarilor sale nu depaseste niciodata doua minute. Cand partea superioara a capului, unde se afla orificiul respirator, sparge oglinda apei, suflul este zgomotos si foarte inalt pentru delfin, depasind 1.80 metrii. Cand se scufunda capul iese mai mult din apa. cu ochiul si o jumatate din bot, apoi spatele se arcuieste puternic, dar coada nu apare la suprafata. Viteza medie de inot este de 3-5 km pe ora, dar poate ajunge si la viteze de 16-18 km pe ora.
Exista o diferenta de talie intre cele doua sexe, masculii fiind mai mari. Ei ating maturitatea sexuala cand ajung la dimensiuni intre 2,20 si 2,30 de metrii, iar femelele adulte la 1,50 - 1,80 metrii.

Rechinii de Amazon

La toate pericolele pe care le pot crea pentru om unele specii de pesti din Amazon se mai adauga una, cauzata de niste intrusi: rechinii marini. Acestia patrund in delta Amazonului si apoi pot urca departe pe cursul sau, adaptandu-se perfect la apa dulce.
Daca rechinul-fierastrau (Pristis pristis) nu este periculos pentru om, chiar daca unele exemplare depasesc 5 metrii lungime, in schimb intalnirea cu un rechin-buldog (Carcharhinus leucas) poate sa fie mortala. Aceasta specie care masoara intre 3 si 3,5 metrii lungime, se alatura, prin ferocitatea sa, marelui rechin alb si rechinului tigru. Sunt specialisti care il considera chiar cel mai periculos dintre rechini. Sa mai adugam ca rechinul-buldog urca pe cursul Amazonului pana in Peru, adica pe o distanta de 3700 km!

Echidna - Teposul australian

Echidna are un orificiu bucal ingust, situat la capatul unui bot ca un cioc, lung de 7 cm. Nu are dantura, din cauza regimului alimentar, lipsindu-i chiar si placile dentare, care, la orintorinc, slujesc drept dinti. In schimb, hrana este macerata prin frecare de niste tepi cornosi de pe cerul gurii. In regiunile aride de pe continent, echidna se hraneste cu termite, care au un continut mare de apa; de acea, poate supravietui chiar si doua saptamani fara sa bea. Echidna, careia i se mai spune si "furnicar spinos", isi localizeaza prada prin miros si auz.
Spre deosebire de alte mamifere, la echidna temperatura corpului este de 32 grade Celsius. Insa temperatura sa interna este variabila, influentata de cea a mediului inconjurator. Poate vietui in medii climatice variate, tocmai datorita acestei insusiri. In sezonul rece, cand hrana este greu de gasit, echidna hiberneaza. Face acest lucru ca sa economiseasca energie, intrand in letargie pentru cateva saptamani, timp in care nu respira decat o data la 2 ore. Cand iese din amorteala, se poate incalzii numai in cateva ore. Studierea mecanismului de autoreglare a temepraturii corpului la animale este profitabila in medicina, unde el ar putea fi folosit pentru a induce starea de inconstienta in corpul uman, fara a recurge la anestezice si, ca atare, pastrand pacientul mai mult timp pe masa de operatie si ameliorand rata de recuperare postoperatorie. Capacitatea fiziologica a echidnei poate fi valorificata si in programele spatiale, pentru a-i pune pe astronauti in stare de inertie pe durata zborurilor cosmice.

Varanii

Atunci cand vine vorba despre varanul de Nil sau despre celebrul dragon de Komodo, fascinatia si teama se impletesc intr-o tesatura curioasa, difuza, care sta la baza reputatiei destul de proaste pe care o au aceste soparle uriase. Cu un aspect infricosator, cu o dentitie ce aminteste de cea a temutilor Tyranosaurus si cu arma bacteorologica devastatoare in saliva, varanii pot fi numiti, pe buna dreptate, balaurii zilelor noastre. Chiar daca multe dintre povestile care circula pe seama lor tin de domeniul fantasticului, aparitia unui dragon de Komodo, cu cei aproape 3 metrii ai sai, infioara si starneste panica.